26 martie 2009

Luna Amara, 20 martie, Joy Art Cafe

Incredibil... N-am crezut niciodata ca o trupa romaneasca ma va face sa ma simt atat de bine, ragusit si cu dureri de gat.

Ora 20, ne facem aparitia la Joy Art Cafe. Concertul era programat la 21. Ne cumparam bilete, si mergem sus; jos era rezervat. Cei de la Luna erau deja acolo, faceau repetitii. Shit, suna atat de bine. Am lasat la o parte discutiile si am mers pana jos sa vad cu bat astia tobele. Chitara, bass, tobe... magnific. Chiar magnific. Am stat si m-am holbat la baterist si la bassist. Da frate, am fost hipnotizat, ei erau hipnotizanti. Imediat dupa ce au terminat, m-am tirat sus, inapoi la discutii: bere, concerte, scoala, samd. Bineinteles ca asteptam toti concertul, iar ei stateau la masa si beau bere. Pe la 22 s-au decis sa duca jos :D, hai si noi. Uraa, eram in al doilea rand (dupa prima melodie eram deja in spate). Buna seara si voua! Si au inceput... Prima parte a fost cam soft, in afara de Somn, pe care am zbierat cat m-au tinut plamanii. Spre sfarsit a inceput nebunia. Dupa concert eram ceva de genul "Oh my fucking god, nu aud... cui naiba ii pasa? ROCK ON" :D. Am pastrat traditia de la Haggard si Anathema: dupa concert am ascultat intr-o saptamana Luna Amara cat n-am ascultat pana atunci. Sper sa revina curand. Hail!

Acum imi doresc sa fac rost de bani ca sa merg la Anathema (29 aprilie, Sala Palatului). Daca ratez concertul e ca si cum mi-as rata restul vietii. Cu exagerarile de rigoare...

23 martie 2009

Al 3-lea copil al Berthei (beta)

Azi mi-am adus aminte de copilarie, inspirat bineinteles de melodia lui Vali Sterian. Nu neaparat de copilaria propriu-zisa, ci de felul in care gandeam atunci. In mintea mea eram un copilas care in curand va creste mare si va fi un adevarat supererou, un invincibil... insa la cel mai superficial mod, desigur. Ce naiba inseamna un accident? Imi imaginam ca o sa pot citi gandurile altora si ma voi putea face invizibil si voi fura bomboane de la magazinul de dupa colt, fara ca ceva rau sa mi se intample vreodata. Uneori ma credeam Batman, dar de cele mai multe ori eram Goku. Il bateam mar pe baiatul care o placea pe fata pe care o placeam si eu. Era foarte puternic, iar lupta era crancena. Eu castigam tot timpul, logic. De ce naiba imi doream sa cresc mare?

Acum, acelasi copil naiv. Acelasi copil care crede ca lumea se invarte in jurul sau si ca odata ce va pasi in "adevarata" lume, va schimba totul. Dar totusi, stiu ca nu va fi asa. Stiu ca voi sfarsi prin a fi si eu sclavul altora. Degeaba zic ca voi face ceea ce imi place in viata, dar voi reusi eu asta? Sunt sigur ca peste 10 ani voi zice despre chestiile astea ca nu pot fi chiar asa, ca trebuie sa imi vad doar de drumul meu si sa accept toate imperfectiunile societatii. Frate, mi-e frica de asta si ca acel "totul va fi bine" va fi doar un cliseu. Poate chiar e mai bine sa nu ma gandesc la toate astea, dar crede-ma ca nu ma pot obisnui. Asta pentru ca nu pot sa trec cu vederea cacaturile din jur. Imi displace faptul ca tot timpul aud prin melodii mesaje care ne indeamna sa fim mai pasatori, dar nici macar ei nu fac ceva in privinta asta, se rezuma la cantat. In cel mai bun caz, voi deveni si eu asa. Sau ma voi confunda si eu prin marea de zombie. Voi fi sclavul banilor, al nenorocitilor de patroni care au bani din burta mamelor lor, al idiotilor de sus. 

*
Voi fi singur, stiu asta. Si acum sunt singur. Am impresia ca toate ideile astea gen "prieten adevarat", "lume perfecta", sunt doar vise ale copilariei. Incep sa-mi dau seama ca "acolo" nu exista nimic. Practic, e doar o jungla. O nenorocita de jungla unde civilizatia capata sensurile unui ideal. In momentul de fata nu ma pot obisnui cu ideea ca voi face si eu parte din toata chestia asta. Uneori, ideea de naufragiat pe o insula pustie nu suna absolut deloc naspa. Totul e mult prea serios. De ce naiba? E naspa sa fii serios, nu intelege nimeni asta? Nu intelege nimeni ca nu va mai conta nimic in momentul cand ajung la 2 metri sub pamant? 
De ce naiba imi doresc sa cresc mare?



Valeriu Sterian - Axioma copiilor

15 martie 2009

M... m... mu... nimic

Mulțumesc Arina! O leapșă tare drăguță. Încep sa-mi placă chestiile astea :D. Cităm: Pentru fiecare rubrică, răspunsul trebuie să înceapă cu prima literă a prenumelui meu. So, here we go:

1. Nume: Mihai

2. Câteva cuvinte din patru litere: mină, mare, mamă, muie

3. Numele unui băiat: Mircea (în general urăsc numele care încep cu M. în afara de Mihai, desigur)

4. Numele unei fete: Manuela (da, da, știm)

5. O ocupaţie: muzician

6. O culoare: maro

7. Ceva ce o să porţi în viitorul apropiat: mănuși

8. Un nume de mâncare/ingredient: mămăligă

9. Ceva ce găseşti în baie: mare de scoici 8-}

10. Un loc: munte

11. Un motiv pentru întârziere: băi, aș scrie manuela, dar nu vreau să se repete răspunsul; muzică (da doamna profesoară, am întârziat că am avut chef de guță! absent? la revedere)

12. Ceva ce ai urla: MUIE!

13. Un titlu de film: Memento

14. Ceva de băut: Mirinda de portocale :p, no alchoolic drinks tonight

15. Un grup muzical: Moonspell

16. Un animal: mamut

17. Un nume de stradă: Memorandului

18. O marcă de maşină: Merțan

19. Titlul unei melodii: Make it Right (- Anathema)

Concluzie? Până și numele mă trădează :(. Urât...


Leapsa către toți care îmi vizitează blogul, respectiv Iulia, Andrei, Stephen, Ratonu și Sirius (asta ca să mai fiu puțin narcisist 8-}).

PS: dragă Anonim, o să încerc să scriu mai mult :). Thanks for support.

LE: Anonimul ăla e Andrei :(... și eu care speram la o prințesă :-<

04 martie 2009

Inspiratie my ass

Mi-ar fi placut sa aberez pe tema "internetul in zilele noastre si preaminunata insociabilitate". Nu ma pricep deloc sa fac asta in scris. De cele mai multe ori imi pierd ideile. O singura data mi-a iesit bine, a fost pe tema homosexualilor (al doilea post), si atunci vorbeam (cu voce tare, bre)(da, vorbeam chiar cu mine!). Cand o sa imi dau si eu seama ca scriu pentru mine mai mult? Sunt foarte putini cititori carora le pasa. 2, maxim 6. Si totul impartit la 2. E 11 juma'... ar trebui sa ma duc sa ma culc. Maine vreau sa ma scol devreme, sa fac si dus. Oare o sa fie mai bine maine? Frate, trebuie sa ma lupt... ma dau batut prea repede. Si imi mai lipseste si rabdarea. Astea sunt esentiale. De ce imi tre' o stare de melancolie ca sa pot scrie ceva dragut (nu e cazul acestui post)? In cazul asta, nu mai vreau sa scriu misto niciodata. Si de ce la optionale vor toti sa punem mate? De ce naiba tocmai mate? Mi-e sila de mate deja. Nu vreau sa dau bacul, sper sa nu o fac. Mai bine dau in alta tara. Si iar v-am mancat timpul. Reveniti peste o luna! Daca o sa am scriu ceva interesant, o sa pun un asterix in fata postului. Sa imi zica careva daca are rost. Somn usor!

Fantasy band/album/title

Hmm, e prima data cand primesc o leapsa :">, so, thanks Andrei :*. Trec peste introducere, caci n-am niciun chef.

Treaba voastra:

  • - Go to Wikipedia. Hit “random” or click here. The first random Wikipedia article you get is the name of your band.

  • - Go to “Random quotations” or click here. The last four or five words of the very last quote of the page is the title of your first album.

  • - Go to Flickr and click on “explore the last seven days” or click here. The third picture, no matter what it is, will be your album cover.

  • - Use Photoshop or similar to put it all together.

Mie mi-a iesit asta:

syzysillyname

Uhm, va ajut la "imbinare" daca aveti nevoie, chit ca nici eu nu prea ma pricep. Mai departe catre Arina, Iulia, Cooh.



Tu pe unde mai ești?

Îmi lipsește să scriu. Am tot mai puțină răbdare... Mă așez pe scaun, încerc să îmi aștern locul - chiar ritualic aș spune. Încep cu muzic...