12 octombrie 2009

În Alaska

Îmi doresc să nu fii ca restul. Vreau să îmi spui asta, să-mi spui că nu e în van, că și tu iubești viața și că nu este doar un moft. Acum te văd și eu mai bine, știu cum arăți. Vreau să dansăm împreună, vreau să omorâm de tot paranoia, să omorâm tot ce distruge. Și să vorbim pe altă limbă, limba noastră... să nu ne înțeleagă nimeni. Să-i privim și să râdem de ei, de nedumerirea lor. Să ne îndrăgostim amândoi de toamnă, de culorile alea nebune. Să așteptăm iarna, să fim nerăbdători împreună. Să urlăm când plouă și când ninge. Să îți bag capul în zăpadă și tu să arunci cu un bulgăre mare după mine. Să ne plimbăm noaptea în parc. Să cântăm. Să vedem filme de groază iar tu să te sperii; sau comedii. Vreau să spun că Moș Crăciun nu există iar tu să-mi dai o palmă peste gură, contrazicându-mă. Și să bem vin fiert... Sper că îți place turta dulce. ...și să mergem mult, fără destinație... acolo unde vântul întoarce iar cerul se contopește cu pământul. Poate vom vedea meteoriți... sau poate chiar vom călători pe unul.
2 zile... Vreau să fie mai mult și o să fie!

2 comentarii:

Astăzi sunt aici. Mâine nu știu.

Trage aer adânc! Eu m-am pierdut. Evit să mai scriu, pentru că ar însemna să fiu față în față cu gândurile mele. Gând la gând, mai bine zi...