20 februarie 2014

Reality Dream X - Fiorduri

E acel moment când totul o ia razna prin mintea mea! Știi ce zic? Un mindfuck ciudat și complet, dar complet nepotrivit! E tare devreme și mintea mea crede că visează. Sau are coșmaruri. Elemente din Universul meu se combină straniu: orașul gri s-a instalat pe Planeta Albastră Neagră și... Nici măcar nu pot descrie ceea ce văd! Astăzi necunoscutul mă doare.

*
- Spune-mi că nu dormi! rostesc totuși încet, pentru a nu o trezi în cazul în care nu e trează.
Nu răspunde. Încep să devin și mai agitat, mai cuprins de panică. Habar nu am cum trebuie să reacționez - tot timpul m-am ferit cel mai tare de astfel de momente. Nimic nu mai are sens și observ cât de tare îmi tremură mâinile... oh, cât de tare am nevoie de o țigară! Îmi golesc toate buzunarele fără vreun rezultat și apoi mă reped către sertarul în care știu că își ține țigările. Din fericire pentru mine, nu e moment în care să îi lipsească un pachet. Îl desfac și îmi iau cu nerăbdare o țigară pe care o aprind greu din cauza mâinilor mele care au luat-o razna. Trag cât pot de tare în piept și mă așez pe unul dintre fotolii. Închid ochii... Dorm acum, nimic din astea nu se întâmplă... Îmi urăsc mintea atât de tare! Cum pot trăi așa, când de fiecare dată, pe orice fond albastru ce îl creez în golul minții pentru jocul nimicului, nu se sfiește să apară? Încep să mă enervez, trag iarăși din țigară, însă nu mă mai calmează și țip:
-Chiar nu există o modalitate de a opri tot ceea ce simt?
Îmi iau capul în mâini și... tot ce pot să fac este să mă ghemuiesc. Simt că îmi explodează capul și cel mai straniu bolovan pe care l-am simțit vreodată mă sufocă.

Aud cum se ridică de pe canapea. Îmi țin în continuare ochii închiși. Aud cum vine spre mine și se așază în fața mea. Mă strânge puternic în brațe și nu zice nimic. Ce ar avea de zis acum? Nu mai e nimic de făcut oricum - simt cavernele cum se înmulțesc în interiorul meu și...
Cad!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu